ceata.. multa ceata
Degetele imi fug pe tastatura si imi vine sa scriu tot. Dupa 3 luni deja pot spune ca s-a terminat de tot.
Au fost 6 ani de bucurii si tristeti, de sentimente, de despartiri, de impacari, de fericire, de nervi, de toate..
Dar s-a terminat. De tot. Ne-am dat seama ca nu mai merge. Am fost intrebata de ce nu ne impacam. Nu mai suntem compatibili. Din cam nici un punct de vedere. Ramane prieteni, poate doar o perioada, poate mai mult. Ne intelegem ok, in special cand trenuie impinsa masina sau cand ramane fara benzina in motor si vin cu sticla de 2 litrii
Ne-am spus la revedere si ne vedem de drum.
Eu merg mai departe. eocamdata singura. Mi-e frica, dar ma descurc. Sunt tare si stiu ca nu e chiar sfarsitul lumii, asa cum am crezut.
N-am spus nimanui, a fost prea dureros. Stia cea mai buna prietena si sora mea. Au incercat cum au putut mai bine sa ma ajute si le multumesc mult. Acum ma simt mai bine, m-am obisnuit si mie bine.
Simt nevoia din cand in cand de putina afectiune. Il iau pe Ghibi in brate si il tin strans. Cred ca e destul de matur sa inteleaga sa stea locului si sa ma lase sa il mangai pe blanita. Pe el il iubesc cel mai mult acuma
Stiti melodia “I will love again” ? Sper sa reusesc. Deja mi-e dor sa simt, sa zambesc si sa rad, sa sper, sa cred.
Punct am pus, mai trebuie sa o iau de la capat intr-o zi. Astept sa vina acea zi.
Pana atunci ma voi bucura de mine, cu bune si cu rele (nu sunt perfecta, nici nu vreau sa fiu).
Comments(4)
Am inceput bine ziua. Eram bucuroasa. Topaiam de zor prin casa pe ritm de muzica tare.
Nu numai in cofetarii e nebunie, nu numai in supermarketuri.. ci si la 
