Coltul meu de blog

Mda.. “we” adica eu cu tastatura

Ieri a cam cazut blogul si ma gandesc ca pot sa iau asta ca pe un semn: “mai scrie ma si tu in blog, macar de umplutura, da’ scrie!”

Ideea e ca zilele astea sunt cam ocupata.. se termina scoala (asta e partea buna..) si am proiecte de predat, referate de facut, laboratoare de recuperat si lucrari de dat. Gotta love school

Mai o saptamana si gata.. a, da, era sa uit ca urmeaza sesiunea. Alta bucurie

In rest.. am constatat ca Ghibi bea bere cu mare placere (normal ca nu-i mai dau.. a fost doar un experiment dragut).

.. cu piciorul. Si din greseala, bineinteles

Ce rusine mi-a fost..
Stateam pe scaun in laborator. Proful vorbea cu mine cand un coleg l-a intrebat ceva. El s-a intors cu spatele la mine si a raspuns intrebarii colegului.. intre timp eu am inceput sa dau din picioare ca un copil mic (nu prea ajung jos la podea, sunt cam scunda..). Din greseala.. am dat cu piciorul in prof

Am ramas incremenita. Nu stiam ce sa zic sau ce sa fac.. la cursurile lui n-am fost, la laboratoare am maximul admis de absente, notele sunt ok, dar nu maxime.. aoleu!

Sper sa uite incidentul.. Sper sa creada ca am o fata comuna si sa nu ma tina minte

Ok, exagerez.. dar totusi, asa ceva nu recomand. Tineti-va picioarele acasa sau sub scaun macar!

Stau si ascult la radio interviul luat lui Zoso despre .. rable

Zice bine Zoso, sunt multe masini parcate pe strazi si stau acolo si fac pui, rugina, panze de paianjeni si alte cele si nu le baga nimeni in seama.

Nu e destul ca nu ai unde parca, mai trebuie sa existe si masini in paragina parcate pe locul care ar putea fi al meu sau al altora.. duuh.

Si pe strazile din jurul blocului meu e cam la fel. Sunt cateva dacii nemiscate si intr-o vreme era si o masina frumoasa, nu mai stiu ce tip, dar oricum.. n-as fi crezut ca e lasata acolo pentru ca e varza.

Nu prea pot sa procesez de ce lumea face asta.. mai bine le-ar vinde, le-ar da cadou, le-ar casa.. dar nu le mai lasati in mijlocul drumului ca incurca foarte mult!

Vad ca au inceput incet incet sa dispara totusi.. asta e un lucru bun.

Soferii au nevoie de locuri de parcare! fara taxa daca e posibil…

Cam asa ma simt zilele astea fara chef, fara pofta de nimic. Cred ca e din cauza vremii, de cateva zile ploua intr-una, dimineata e frumos si soare, spre seara incepe sa ploua, cu stropi mari si chiar grindina, of.

Am de invatat, am de lucrat la proiecte, am de facut o gramada .. asa-mi trebuie ca le-am lasat pe ultima clipa.. studentii astia

Dojo imi propune sa mergem in weekend la strand, sper sa fie vreme ok, nu ca anul trecut cand ne hotaram si noi sa mergem si incepea sa ploua, bleah.

Fostii colegi de liceu propun sa mergem la suc in weekend.. fiind mai multi poate o ploicica n-ar fi o idee re, mai tine lumea in casa si vom avea noi loc sa ne desfasuram

Pana una alta.. ma intorc la lucru, bine ca e seara si se face intuneric sa nu vad ce e afara.

Afara ploua. Ploua tare, dar nu ploua numai afara, ploua si la mine prin ganduri.
Ploua cu galeata si nu stiu cum dar galeata se umple..

Si cu toate acestea nu am ganduri de “emo kid”. Peste tot vad ca se discuta de fata care a sarit de la balcon. La 12 ani nu vad cum poti sa te simti atat de depresiv, ar trebui sa treci putin prin viata sa-ti dai seama cat de bine sau de rau e.

Oameni depresivi au fost tot timpul, deci eu inteleg curentul asta “emo” ca pe o chestie la moda. E la moda sa te sinucizi.. fain asa.

Intotdeauna mai merita sa mai lupti putin, macar pana a trece peste. Cu totii avem nevoie de ajutor cateodata, dar oamenii astia au nevoie de un psiholog bun.

As putea si eu sa ma gandesc la lucruri negre. As avea si un motiv bun. Dar nu fac asta.
Eu ma gandesc ca se poate sa merg mai departe. Nu e neaparata nevoie sa treci prin viata zambind, dar poti sa treci prin viata incercand sa faci ceva bun, cum ar fi sa ajuti unde simti ca este nevoie sau incercand sa te bucuri de bucuria altuia. Macar sa te simti implinit daca nu fericit.

Ne-am intalnit azi 4 fosti colegi de liceu, actuali colegi de facultate si viitori colegi de lucru (pachet complet..). Am ajuns in piata unirii si ne-am gandit ca e o idee buna sa punem si noi mana pe niste piese de sah.

Am ajuns langa tabla si am inceput sa le numaram. Doamne ajuta erau toate

Am inceput sa ne jucam, si echipa mea a luat bataie (am jucat doi contra unu.)

Lumea nu s-a bagat prea mult in seama. Doi comunitari au stat dupa un colt si se uitau la noi (dupa ce i-a spus unuia din baieti sa nu mai stea cu fundul pe tura…), cativa oameni s-au oprit sa ne faca poze, cativa s-au oprit asa.. 5 minute sa se uite si un biciclist a stat cu noi pe parcursul unei partide intregi.

E ciudat sa joci sah si sa se uite lumea asa la tine, dar e ok..

Vreau sa spun ca ma distreaza cuvantul asta la nebunie.
Poop in sus si poop in jos, of!

La inceput nu mi-a placut dar mai nou ma prapadesc de ras cand dau de el.

O fi din cauza ca stiu bine engleza, si cuvantul imi aduce aminte de ce e in poza alaturata
Mass-uri peste mass-uri ce includ cuvantul, conversatii ce se incheie cu ‘poop’..

Un simplu “te pup” nu merge ?

P.S. la fel mi se intampla cand aud “winnie the pooh”… incep sa rad!

.. din aia pentru bac, singura chestie ce se da la punctul 2 la bacalaureat. A stat Lala azi si s-a uitat uimita cum fiecare subiect este o.. argumentare.

Parerea mea este prea de tot ca sa o scriu aici ca ma baneaza Google . Cum pana mea de vulpe sa se dea numai asa ceva? Intelectualii care au facut subiectele nu s-au gandit ca lumea nu-i in stare sa scrie o simpla cerere.. alea 3-4 randuri.. dar mai o scrisoare scurta.. acum e adevarat ca CV-urile se completeaza ca niste chestionare auto, unde pui numai X si daca sti sa-ti scrii numele e super.. deci nu ma mai iau si de CV-uri ca ma iau durerile de cap.

Elevii din ziua de azi.. sa fim seriosi.. numai la invatat nu le sta gandul. Imi permit sa spun asta pentru ca si eu m-am incadrat in a 12a in categoria asta.. nu mi-a placut nici romana, nici geografia.. nici alte materii, dar a trebuit sa invat ca sa pot sa iau bac-ul si uite ca acuma sunt in stare sa scriu o cerere fara sa intreb “da’.. ce scriu?”.

Cred ca fac o mare big mistake astia de au facut subiectele.. nu-i destul ca elevul are mura-n-gura tot.. argumentari le trebuie elevilor, sa stie sa filosofeze frumos dar sa se faca de rahat in situatii in care au de scris declaratii pentru locul de munca, de exemplu.

Repet ce au zis multi altii inaintea mea: sistemul de invatamant se cam duce .. in mamica lui la loc cald.

Veverita ma pune la incercare, indirect

Eu sunt o luptatoare. Nu m-am gandit niciodata ca as lupta pentru ceva ce as putea pierde, si daca m-am gandit am pastrat totusi o atitudine pozitiva. Daca pierd macar stiu ca nu regret nimic. Am incercat. Poate nu am incercat destul, data viitoare ma stradui si mai tare!

Nu cred ca e din cauza zodiei.. Mai cunosc capricorni care nu sunt asa.. Sunt persoane care asteapta sa le pice para din cer (nu vreau sa jignesc pe nimeni, poate nici nu am dreptate..).

Eu lupt de mica. Am facut multe multe boacane din cauza asta, am suparat multa lume dar stiu ca am luptat pentru ceva ce am crezut eu ca e de cuviinta. Nu-mi pare rau, am invatat multe. Incerc sa scot ceea ce e pozitiv din luptele astea..

Daca nu lupt.. ce pot sa fac? sa astept? sa astept ce..? Macar niste semne pot sa dau, ca altfel astept degeaba.

Si puterea mintii face multe. N-aveti idee cat de multe poate face!

Lupt pentru ca pot. Lupt pentru ca vreau. Lupt pentru ca vreau sa obtin ceva, ceva ce poate fara efort nu pot avea. Nu ma gandesc ca poate voi pierde, ma gandesc ca va fi bine.

Luptand simt ca traiesc.

Luptand ma gandesc la viitor, nu la trecut. Poate putin si la trecut, dar la ce am gasit pozitiv in el.
Viitorul poate suna bine, nu ai de unde sa sti pana nu incerci. Fara frica. Incerci si vezi. De unde sti ca nu iese bine? Nu ai de unde sa sti.. trebuie intai sa treci prin!

Si daca incerci cu frica.. da-i totusi drumul. Niciodata nu sti ce iese.

In sfarsit s-a terminat cu greva scenaristilor.. doamne ajuta.
Am luat si ultimele doua episoade din Grey’s Anatomy si m-am uitat cu nesat la ele.. partea proasta e ca am cam uitat ce se intamplase in episoadele trecute, dar in mare parte cam stiu detaliile mai mari, deci e ok.

Stateam si ma uitam la serial.. si imi dadeam seama cat de tipic american e personajul jucat de Ellen Pompeo. N-ar lupta fata asta pentru barbatul la care tine nici sa-i dai foc! Traieste o drama continua, e trista, se ascunde… nu zice nimic, merge la psihiatru ca sa taca din gura si se amageste singura.

Devine putin enervant..

Parerea mea e ca daca iubesti pe cineva.. lupta pentru el. Nu trebuie neaparat sa iubesti, si daca iti place asa.. putin, de pierdut nu prea ai ce sa pierzi, lupta, nu-l lasa sa plece! (vorba lui Dr. Addison Montgomery - Sheppard: “il lasi sa plece cu aia?”; ma rog.. ceva de genul asta)

Macar tipa nu e un personaj tipic de telenovela, ca sa cada la pat de depresiva si sa nu se intample nimic tot serialul.. Meredith se ascunde in munca, ceea ce multi dintre noi o facem, ne afundam in munca si poate poate uitam de probleme.. dar la un moment dat tot trebuie sa facem ceva