Mere, pere si prune gigante
Se spune ca un mar pe zi tine doctorul departe, dar in mod sigur zicala se refera la un mar cules din copac, nu unul… inodor si insipid (macar sunt colorate).
Am inceput sa mananc fructe de-alea de le poti lua in mana, nu bucatele gasite prin iaurt. Imi fac pofta colegii la lucru. Mancare de la gura omului mi se pare de prost gust sa cer, asa ca seara dau fuguta sa imi iau mai un mar, mai o capsuna.. si ma minunez.
Fructele, legumele.. par a fi crescute intr-o gradina ciudata. Prunele au dimensiunea unui mar! Pepenele are gust.. pur si simplu “naspa”. Nu-mi aduc aminte cand am lasat ultima data o para muscata sa isi fi schimbat culoarea..
Mi-e dor de perioada de cand eram mica si “confiscam” cate o capsuna din gradina vecinului sau ma faceam cat puteam de mica de rusine cand ma certa vreo tata Leana ca de ce am indraznit sa ma intind peste gardul ei sa-i fur o para..
Ma rog, asta ma racaie de ceva vreme. Mi-e pofta de un fruct dar imi trece repede. Multe au gust de apa si am impresia ca am nasul infundat de nu miros.
Comments(6)
Gata, s-a terminat si anul asta. La altii de cateva ore deja (cei cu fusul orar dat peste cap), aici – acusic.
Anul asta parca nu m-a patruns spiritul sarbatoricesc asa ca in alti ani, e pana la urma o zi ca oricare alta, in afara de brad (pentru mine Craciun fara brad e ca si… cacao fara lapte).
Suntem 5 catelusi pufosi de nici o luna, ne dorim tare mult o casuta, sa stam la caldurica ca afara ninge si e ffrriiggg….brrrr.
