Coltul meu de blog

Aproximativ de 4 luni am re-inceput sa circul cu autobuzul, lucru ce inainte de asta-vara nu l-am facut de cam 2 ani. Preferam sa merg pe jos trei-sfert de oras decat sa urc in autobuz sau tramvai.

De un timp insa, neavand ce face in casa m-am obisnuit sa merg seara pana la lucru la iubi, sa-l ‘culeg’ si sa venim impreuna acasa. O perioada a fost ok sa merg pe jos (chiar daca nu lucreaza la 3 strazi distanta, ci la mama naibii-n praznic la mare departare de casa…).

Dar a venit si timpul rece. Si degeaba ma credeam ruda de sange cu Zorro ca tot frig mi-era si raceam. Asa ca iubi mi-a sugerat “pullman-ul” (a nu se rade, asa se spune la autobuz in italiana). Prima reactie a fost sa ma stramb. Nu prea aveam amintiri placute legate de transportul in comun din Timisoara. Dar la insistente de gen “mergi o data macar si o sa vezi ca e altfel” am urcat in autobuz.

Si asa si este

In prima faza am observat ca si aici autobuzele intarzie (deh, nu poate fi totul perfect). Dar… exista orar. Fiecare autobuz are ora fixa de ajuns in statie. Si nu vine la fix, dar nici nu stai jumatate de ora dupa el. Intarzie cateva minute si intre statii ‘o calca’.

Urc in autobuz. Pot sa numar pe degete persoanele care in 4 luni au coborat pe alta usa decat cea din mijloc. La fel cum ii numar pe degetele de la cealalta mana pe cei care au urcat la mijloc.

In autobuze n-am simtit nici macar o data vreun miros mai.. straniu. Scaunele sunt curate si calde. Pe jos nu luceste dar n-am vazut bilete aruncate sau alte.. reziduuri.

Nimeni nu-ti sta in drum. E adevarat ca nu toti ocupa scaunele cum intra dar nici nu se uita stramb la tine cand vrei sa treci de ei sa te asezi.A.. si nu sta lumea in usa sa nu poti sa cobori linistit.

Biletul costa 1 euro. Si nu e indicat sa circuli fara pentru ca te costa de 40 de ori mai mult daca te prinde careva. Si cu toate astea, o singura data a venit controlul. Pretul este mai mult decat accesibil… (la ce salarii sunt pe-aici cred ca e mai mare rusinea sa iei amenda ca n-ai avut 1 euro!)

N-am vazut nici o persoana care sa “ceara”… toata lumea isi vede de treaba. Urca cateodata si oameni mai saracuti, se vede pe ei, dar nu fac galagie, nu vorbesc decat intre ei, se comporta civilizat si .. nu put.

Cine mai face galagie… copiii cand ies de la scoli sau cand sunt mai multi. In rest, si daca sunt 2 oameni care se cunosc dar au urcat pe usi diferite, unul in fata unul in spate, se vad, se saluta si (asta mi se pare cam ciudat dar.. asa fac) fiecare sta acolo unde a urcat.

Nu-mi face o placere deosebita sa circul cu autobuzul, as prefera sa merg pe jos.
Dar fiind frig afara e chiar placut sa stau pe un scaun cald, cu castile-n urechi si sa ma ridic linistita sa merg inspre usa, pe un culoar liber

Am aflat si eu de cateva zile (in mod sigur e de muuult faza dar e proaspata pentru mine). Am intrat sa ma mai uit la traficul de pe blog (chestie ce o fac foarte rar in ultimele luni) si am vazut butonul cu “istoric plati”, ceva de genul. Nu m-a interesat ce si cum.

Apoi m-am apucat sa citesc blogurile bookmarkuite, iar pe cateva era lumea foarte revoltata pe sistemul cel nou al lui trafic.ro.

La inceput am fost si eu putin intoarsa pe dos. Cum adica sa ceara bani pentru monitorizarea traficului? Doar nu sunt singurii, cine se cred? Dar…. dupa ce am stat sa ma gandesc mai bine, chiar nu vad de ce atata tam-tam.

E vorba de 10 euro! Pe an! Sunt aproximativ fucking 400.000 pe an.. ce e asa mare scofala?
Chiar vor muri de foame detinatorii de site-uri pentru atata lucru? Impartim 10 euro la 12 luni, exact 0,83 de euro pe luna. Nici macar 1 euro. Nici macar… un pachet de tigari sau o sticla de suc.

Chiar nu vad de unde atata tragedie. Oricum cartelele de telefon trebuie incarcate, oricum abonamentele trebuie platite. Nu cred ca 10 euro in plus pe an vor insemna sfarsitul lumii.

Si-n plus.. toata lumea se plange. Exista o gramada de alte servicii de monitorizare de trafic. Google Analytics e gratis si foarte cunoscut. Il folosesc si eu. Merge si pentru site-uri romanesti deci.. cine nu vrea sa arunce pe geam 10 euro pe an, renunta la ‘trafic’ si gata. Si-asa nu e foarte estetic bannerul lor.

E simplu. Dar ne place sa ne plangem si sa fim gigi contra, pentru mai putin de 1  euro pe luna.

Citeam mai inainte blogul lui Dojo. A mai ‘nascut’ un site, cu walpapers. Citeam si ma gandeam la riscul de.. a-i fi furate imaginile Si cu toate astea, tot s-a apucat de lucrat la el.

Peste tot ne intalnim cu riscuri. Inclusiv cand mergem sa luam o simpla paine de la magazin. Poate da o masina peste noi, riscuri sunt la fiecare pas. Si cu toate astea.. oricum ne trebuie paine in casa.

Nu toata lumea e la fel.
Am iesit ieri cu iubi la plimbare. Duminica e ziua in care vezi cei mai multi romani in Piacenza. Ziua de iesit in oras a italienilor e in general sambata. N-ai loc pe strada de ei! Asta pentru ca in timpul saptamanii se lucreaza iar duminica se odihnesc. Duminica in schimb e .. plin de romani in oras, la magazinele deschise.. plin plin de ei.

Dupa ce ne-am plimbarit ieri am mers pana la cam singurul magazin deschis din ultima zi a saptamanii. Aproape peste tot se vorbea romana. Am ajuns si la casa. In fata noastra erau 2 babute, italience. Din greseala, facand un pas mai in fata am lovit poseta uneia si ma asteptam sa o traga mai aproape de ea sau sa o ia de la vedere (nu odata mi s-a intamplat asa ceva aici.. ). Dar nu a fost asa. Tanti nici nu a bagat de seama ce si cum in spatele ei. Daca eram o persoana mai.. altfel, puteam linistita sa ii bag mana in geanta sa ii iau ce imi poftea inima. Si totusi tanti nu a schitat nici un gest.

M-am bucurat, m-am bucurat mult si m-am simtit om. De multe ori cand eram si la 2-3 pasi de o persoana si auzea ca vorbesc romaneste se si uita urat la mine si isi tragea geanta mai aproape. Si chiar pica prost fazele astea. Dar nu e vina lor.

Acu cateva zile la stiri am auzit ca o fata a fost violata de niste romani. Sunt cautati de carabinieri prin toate colturile. Alte dati vedeam emisiuni despre emigranti iar romanii erau ‘aia care stau in corturi pe marginea unui lac’, ‘aia care nu lucreaza de cand sunt aici’ si ‘aia care fura si au in cocioaba ceea ce poate un italian cu job bun inca nu are in casa’.

Asa sunt vazuti romanii pe aici. Efectiv dau interviu si recunosc fara rusine ca nu lucreaza dar.. fura (chiar nu glumesc, ei o zic cu gura lor la televizor).

Si cu toate astea, nu toti oamenii sunt la fel. Nu poti generaliza asa ceva. Pe langa ‘astia rai’ mai sunt si emigranti romani care chiar isi vad de treaba. Nu e simplu intr-adevar sa iti faci o situatie cat de cat aici in scurt timp, dar nu e imposibil.

Tin minte ca ma simteam al naibii de prost la lucru asta vara cand spuneam cuiva ca sunt din Romania. Nu mi-era rusine, dar chiar iti pica prost cand se uita stramb la tine si are impresia ca esti un gunoi. Dar am fost o mana de cativa oameni care le-am demonstrat contrariul. Si ma bucur ca am reusit (chiar imi spunea un negru mai demult ca daca nu ma cunostea pe mine si pe inca 2 prieteni, nu credea ca exista si romani ok).

Chiar nu se poate generaliza. Am pornit de la ideea cu siteul ramonei pentru ca si daca vor fi ‘furaciosi’, in mod sigur vor fi si persoane care vor aprecia ideea. Si poate unii vor porni si ei cate un proiect cu tot cu riscuri de genul, pentru ca au vazut ca se poate.

Despre vodacrap… am eu ce am cu vodafone, nu-i inghit demult. Dar ca orice ipocrit, il folosesc. Nu eu sunt ipocrita.. telefonul meu este asa pentru ca in el sta cartela de vodafone

Dar nu vorbim despre telefoane, ci despre facturi. Factura de net. Net prin “cheita” pe usb, ce o ti infipta-n laptop si cand mergi la buda (cablul s-ar rupe cand inchizi usa…).  “Cheita” ce nu are semnal nu-stiu-cat de bun, dar cat sa fie cateva kilograme de net pe luna, e ok. Luna, parte din an in care platesti facturi …..

Phew, am reusit sa nu deviez de la subiect.
A venit luna asta un mesaj pe cheita, cum ca trebuie sunat la un numar de vodacrap, pentru a verifica detaliile de pe factura, ceva de genul asta, dar pe italiana. Si iubi suna si vorbeste cu un nene. Si nenea ii spune ca are o factura de platit (nu nenea… noi avem o factura de platit). Factura de platit pana peste 4 zile (!!).

Deci astia sunt tantalai pana la cer si inapoi. Factura nu era cat un sul de hartie igienica.. era aproape 90 de euro. Si astia dau de veste cu 4 zile inainte…

Buuun. Toate bune si frumoase, dar nu intelegeam de ce trebuie sa platim noi, oamenii, cu picioarele noastre ce merg pana la posta.. Ca in prima luna vodacrap a tras niste bani direct din cont (cont in care intra salarul). Deci.. ne asteptam sa fi tras deja si luna asta. Dar nenea angajatul ne trimite la posta sa platim personal. Si ne spune ca de la factura viitoare vor trage ei direct banii din cont, ca acuma au vorbit cu ‘titularul contractului’ si li s-a dat voie (n-au ei de unde sa stie ca titularul contractului putea sa fie papa de la Roma care poate i-a sunat sa se afle in treaba.. ei l-au crezut pe iubi pe cuvant).

Si nu ne batem capul.. decat pe 20, cand suna iubi la ei din nou sa vada daca poate plati factura direct la o reprezentanta vodafone, ca nu-i o placere sa mergi la posta, sa stai la coada si sa gresesti numarul de cont care l-a zis nenea la telefon. Deci.. suna la ei. Din nou. Raspunde o tanti.

Surpriza!
“Se poate plati factura la reprezentanta?”, “Numarul dvs. de telefon va rog” (…) “Dar .. nu aveti nici o factura de platit. A fost platita in luna decembrie.”

Traiasca prostia…
Deci factura e platita. Au fost trasi banii din cont. Nenea ala pesemne ca avea probleme cu bibilica de ne-a speriat asa. Si cu doar 4 zile inainte de presupusa scadenta.

Vodafone Romania, Vodafone Italia… acelasi rahat cu perje.

In sfarsit o ocazie sa mai umplu rubrica “de demult” … nu stiu cum se face dar iubi imi povesteste o gramada de intamplari de cand era el mic iar eu.. nu-mi aduc aminte mai nimic Si nu cred ca e din cauza ca am uitat cum e sa fi copil

Imi aduc aminte ca imi povestea iubi de cat de mult ii placea sa se joace ‘Hercules’ mai demult.. timp in care eu scotoceam prin ghiozdan carnetelul cu parole pe care l-am luat cu mine in Italia

Asa ca.. ieri am facut rost de joc. Si ne-am jucat amandoi, si am murit amandoi la aceeasi plansa…

Tin minte ca stateam ore intregi cand eram mai mica sa ma joc Hercules si ma loveam de tot felul de obstacole, nu puteam sa trec mai departe, cautam ajutor pe net, eram foarte prinsa in joc

Apoi au aparut altele… Heroes, Age of Empires, Sims, Caesar… si am uitat de Hercules complet.
In curand sper sa instalez si Monkey Island Mi-am amintit si de el.

Voi ce jocuri v-ati jucat mai demult?