Coltul meu de blog

Duminica, ora 6:59, suna ceasul…
Ne trezim la 7:15 bineinteles.. ne imbracam si marsaluim catre gara. Ne facem comozi in tren si ajungem pe la 9 dimineata in Milano.

Primul lucru ce trebuia facut era sa.. iesim din gara. Gara din Milano este imensa… o gramada de nivele, multe multe scari; cred ca e nevoie de o harta separata pentru gara ca sa nu te ratacesti prin ea

Am iesit si din gara, doamne ajuta, si venind in Milano total nepregatiti (adica am pus degetul pe harta si am hotarat – maine acolo mergem), ne-am gandit sa vedem macar stadionul San Siro, faimosul, uriasul, etc… stadion imens.
Bineinteles fiind copii de Zorro am hotarat ca e ok sa mergem pe jos… De unde draci sa stim ca stadionul e in partea cealalta a orasului si orasul e chiar… MARE!

Ne-a indrumat un nene catre metrou, ca altfel ne-apuca Pastele la Milano…
Ca sa ajungem la stadion trebuia sa schimbam 2 metrouri. Apropo… n-am mai fost cu metroul ever…. asa ca ma uitam ca bou’-femeie la poarta noua ca nu stiam nici cum se foloseste biletul..

Am ajuns intai si-ntai la jumatatea destinatiei: Duomo. Am urcat catre lumina zilei si am ramas efectiv masca impietrita cand am vazut ce e in fata noastra: a doua catedrala ca marime din lume, absolut imensa si absolut m-a lasat fara cuvinte.

Am fi stat cred ca mai mult s-o admiram daca nu era plin de oameni care ne bazaiau intr-una sa luam niste ate colorate pe post de bratari “for peace and good luck”… ok,ok… am inteles ca e important pentru ei, am luat o ‘bratara’ si am pus-o in buzunar…. si tot n-am scapat, acuma trebuia sa o pun SI pe mana.. uff… asa ca ne-am carat repede din zona si am ajuns la.. Ferrari Store

Am facut cateva poze si am mers sa cascam si noi ochii la articole Ferrari, si – o , da – i-am cascat cat am putut de largi cand am vazut ceas Ferrari cu 6.300 de euro, stilou Ferrari cu 1.200 de euro si… ochelari de soare cu *m-apuca durerea de cap* 6.000 si ceva de euro (imi pare rau ca nu i-am facut poza…, poate nu credeti…)

Dupa ce am reusit sa respir normal din nou, am mers mai departa sa cautam stadionul. L-am gasit si pe San Siro cel faimos, dar era inchis, damn it! Asa ca numai bine am obosit de la atata aglomeratie si am decis sa mergem inapoi in Piacenza.
Am luat tramvaiul, cu care cred ca am mers mai bine de o jumatate de ora… nestiind macar unde ar trebui sa coboram dar ne-am descurcat pana la urma si am ajus intregi inapoi in gara.

Am ajuns si inapoi in Piacenza si am vazut ca e inca intreaga, n-a explodat nimic intre timp Asa ca am reusit sa trag un pui de somn linistita dupa lunga plimbare fara un scop anume in Milano

Nu e titlu de melodie, nu e nimic de genul asta, e doar vineri

Si mai putin si urmeaza duminica. Ce se intampla duminica…
Pai… s-a descoperit o bomba in Piacenza. Se afla la aprox. 500 de metrii de unde stam.
Nu e vorba de un atac terorist, doamne fereste, ci de o bomba ce zace pe-aici din al doilea razboi mondial.

Mai-marii orasului s-au gandit ce si cum sa faca si au decis sa evacueza zona din jurul bombei. Asa ca duminica cred ca mergem fain frumos la plimbare de dis-de-dimineata pana pe la pranz.

Parerile sunt impartite, de la dureri fix undeva si stat in casa si dormit sau facut ceva in cea mai mare liniste posibila, pana la aproape panica.
Eu una stau linistita ca “nenii” carabinieri nu scapa bomba din brate si nu joaca fotbal cu ea…

Iar ploua. Ploua mult, ploua incet, ploua ..rece. Mama ei de vreme, cred c-a facut soarele scanderberg cu norii si a pierdut

Orice copil cuminte sta in casa dar cum eu nu sunt… copil ma iau de mana de una singura si ma plimb Nu stiu cator persoane le place ploaia iar eu sunt una dintre ele. Ascund telefonul in buzunar la pantaloni, firele de la casti pe sub cele 15 bluze care sunt de fapt 3 si ma plimb.

Am inceput deja sa merg pe unde are chef muschiul din creierul meu care din cand in cand mai vorbeste cu mine si imi apune “ia-o la stanga” sau “acuma mergi pe-acolo..”. La inceput mi-era cam frica sa merg pe unde n-am mai fost niciodata pentru ca am super-obiceiul sa ma ratacesc. De cate ori nimeream cate o strada necunoascuta toata ma taiam (fictiv, ca n-am obiceiuri atata de sadice..). Acuma in schimb, cand stiu ca am timp cu galeata merg pe unde ma taie capul.. la un moment dat sigur dau de vreun loc cunoscut sau daca nu.. ma intorc din drum.

Mai arunc un ochi intr-o vitrina (merg apoi sa-l recuperez.. ca vad rau cu un singur ochi), mai fac miscare, mai cunosc unpic orasul. E chiar placut. Pacat doar ca ploua asa mult, as mai face poze dar nu-mi vine sa scot telefonul in ploaie

In rest… bine sanatoasa

Ingrediente:

500 g. de piscoturi

500 g. de branza dulce

3 oua

4 cescute de cafea

lichior dulce

cacao

150 g. zahar

Cum se procedeaza: Se amesteca galbenusurile cu zaharul si se adauga branza dulce si albusurile spuma. Piscoturile se insiropeaza in cafea si se adauga lichiorul. Pe un platou se intinde un strat de crema peste care se pune un strat de piscoturi insiropate … pana la epuizare. Se pune deasupra cacao.

Dojo ma intreaba (de o saptamana … ups ) daca sunt fitoasa. De parca nu ma stie… “fitoasa” e numele meu mic kidding!

Eu zic ca nu.. asta pentru ca cunosc oameni cu fite si prefer sa stau departe de ei/ele.. (una din ele e chiar Dojo, de aia nu vin in Roamnia, prefer sa stau la mii de km departare.. hihi.. again kidding! )

Prima chestie ce-mi trece prin minte e ca nu mananc carne. Mie mi se pare la fel de normal ca si .. faptul ca unii mai tin post, doar ca al meu e mai prelungit. Multi o considera o chestie anormala sau o fita, dar chiar nu ma afecteaza cu nimic parerea altora.

Inainte sa plec in Italia multi mi-au spus ca ma voi intoarce cu fite..
E adevarat ca salarul este ceva de genul “n-am avut la mine atatia bani in viata mea” dar chiar nu-l cheltui pe prostii. Am o singura pereche de blugi de la United colors of Beneton si asta din cauza ca… erau reduceri mari si am prins perechea la 10 euro. Si cat de ‘blugi de firma’ sunt ei, tot i-am taiat fara mila la baza ca mi-erau prea lungi.

Papucii ce-i port in fiecare zi sunt din nou un no name. Am intrat in magazinul de papuci de la gara si din Adidas, Reebok, Nike (cu 50 – 70 – 100 si… de euro perechea) am ales o pereche de papuci no name cu 15 euro. Pentru ca mi-au placut cum arata si sunt comozi.

E adevarat ca de cate ori ma plimb cu jumatatea pe strada si auzim romani, preferam sa vorbim engleza sau italiana, nu din cauza ca avem fite, ci din cauza ca majoritatea te opresc pe strada vad ca esti roman, incep sa planga si iti cer bani..

So… q.e.d. (nu mai stiu de la ce vine dar… ceea ce trebuia demonstrat pe romaneste )

Lala… ce zici de o leapsa cu fite?