Coltul meu de blog

Mda.. “we” adica eu cu tastatura

Ieri a cam cazut blogul si ma gandesc ca pot sa iau asta ca pe un semn: “mai scrie ma si tu in blog, macar de umplutura, da’ scrie!”

Ideea e ca zilele astea sunt cam ocupata.. se termina scoala (asta e partea buna..) si am proiecte de predat, referate de facut, laboratoare de recuperat si lucrari de dat. Gotta love school

Mai o saptamana si gata.. a, da, era sa uit ca urmeaza sesiunea. Alta bucurie

In rest.. am constatat ca Ghibi bea bere cu mare placere (normal ca nu-i mai dau.. a fost doar un experiment dragut).

.. cu piciorul. Si din greseala, bineinteles

Ce rusine mi-a fost..
Stateam pe scaun in laborator. Proful vorbea cu mine cand un coleg l-a intrebat ceva. El s-a intors cu spatele la mine si a raspuns intrebarii colegului.. intre timp eu am inceput sa dau din picioare ca un copil mic (nu prea ajung jos la podea, sunt cam scunda..). Din greseala.. am dat cu piciorul in prof

Am ramas incremenita. Nu stiam ce sa zic sau ce sa fac.. la cursurile lui n-am fost, la laboratoare am maximul admis de absente, notele sunt ok, dar nu maxime.. aoleu!

Sper sa uite incidentul.. Sper sa creada ca am o fata comuna si sa nu ma tina minte

Ok, exagerez.. dar totusi, asa ceva nu recomand. Tineti-va picioarele acasa sau sub scaun macar!

Stau si ascult la radio interviul luat lui Zoso despre .. rable

Zice bine Zoso, sunt multe masini parcate pe strazi si stau acolo si fac pui, rugina, panze de paianjeni si alte cele si nu le baga nimeni in seama.

Nu e destul ca nu ai unde parca, mai trebuie sa existe si masini in paragina parcate pe locul care ar putea fi al meu sau al altora.. duuh.

Si pe strazile din jurul blocului meu e cam la fel. Sunt cateva dacii nemiscate si intr-o vreme era si o masina frumoasa, nu mai stiu ce tip, dar oricum.. n-as fi crezut ca e lasata acolo pentru ca e varza.

Nu prea pot sa procesez de ce lumea face asta.. mai bine le-ar vinde, le-ar da cadou, le-ar casa.. dar nu le mai lasati in mijlocul drumului ca incurca foarte mult!

Vad ca au inceput incet incet sa dispara totusi.. asta e un lucru bun.

Soferii au nevoie de locuri de parcare! fara taxa daca e posibil…

Cam asa ma simt zilele astea fara chef, fara pofta de nimic. Cred ca e din cauza vremii, de cateva zile ploua intr-una, dimineata e frumos si soare, spre seara incepe sa ploua, cu stropi mari si chiar grindina, of.

Am de invatat, am de lucrat la proiecte, am de facut o gramada .. asa-mi trebuie ca le-am lasat pe ultima clipa.. studentii astia

Dojo imi propune sa mergem in weekend la strand, sper sa fie vreme ok, nu ca anul trecut cand ne hotaram si noi sa mergem si incepea sa ploua, bleah.

Fostii colegi de liceu propun sa mergem la suc in weekend.. fiind mai multi poate o ploicica n-ar fi o idee re, mai tine lumea in casa si vom avea noi loc sa ne desfasuram

Pana una alta.. ma intorc la lucru, bine ca e seara si se face intuneric sa nu vad ce e afara.

Afara ploua. Ploua tare, dar nu ploua numai afara, ploua si la mine prin ganduri.
Ploua cu galeata si nu stiu cum dar galeata se umple..

Si cu toate acestea nu am ganduri de “emo kid”. Peste tot vad ca se discuta de fata care a sarit de la balcon. La 12 ani nu vad cum poti sa te simti atat de depresiv, ar trebui sa treci putin prin viata sa-ti dai seama cat de bine sau de rau e.

Oameni depresivi au fost tot timpul, deci eu inteleg curentul asta “emo” ca pe o chestie la moda. E la moda sa te sinucizi.. fain asa.

Intotdeauna mai merita sa mai lupti putin, macar pana a trece peste. Cu totii avem nevoie de ajutor cateodata, dar oamenii astia au nevoie de un psiholog bun.

As putea si eu sa ma gandesc la lucruri negre. As avea si un motiv bun. Dar nu fac asta.
Eu ma gandesc ca se poate sa merg mai departe. Nu e neaparata nevoie sa treci prin viata zambind, dar poti sa treci prin viata incercand sa faci ceva bun, cum ar fi sa ajuti unde simti ca este nevoie sau incercand sa te bucuri de bucuria altuia. Macar sa te simti implinit daca nu fericit.

Ieri a fost o zi cat se poate de interesanta.

Un prieten avea nevoie sa mearga pana dupa Sannicolau la cineva si m-am oferit sa il duc cu masina. Am mers 4 persoane; eu, Lala, Soso si el.

Mergem frumos, cu 110-120… frumos Muzica in difuzoare, glume, povestiri, alte glume.. trecem de sate pe rand, simtindu-ne ca niste melci (ca mai bine o luam pe jos, asa se simte cand incetinesti in localitati..).

De Sannicolau nu prea am ce povesti, am ajuns, ne-am facut treaba, am fost si la o bere (ei, ca eu am baut ceai… ) si dorim sa mergem inapoi catre casa. Am plecat destul de devreme ca sa ajungem si la lucru.

Totul a mers conform planului, pana la o mica mare piedica.

Trecem noi Lovrin si .. stupoare, accelerez degeaba, dar chiar degeaba. In plin camp masina incetineste si se opreste.. noroc ca era putin loc in margine pe iarba, am bagat-o frumos acolo, cu avariile puse si am deschis capota. Ne-am bagat mainile si surubelnita prin motor (eu si baietii, Lala se ferea de gongi intre timp ), unul din baieti a inghiti putin benzina, eu si Soso dadeam telefoane sa intreb ce e de facut si uite asa am luat o pauza de la drum, ca n-aveam ce face. Noroc ca a fost soare, pacat ca nu aveam la noi decat o jumatate de hamburger si o sticla de cola la jumate.

Cum romanul e roman, nu a oprit absolut nici o masina sa ne intrebe de sanatate. Avariile si o capota ridicata nu inspira chiar nimic… Asa ca am intarziat vreo 4 ore la lucru

Data viitoare sa stiu sa inchiriez un mecanic sa vina cu mine la drum lung

Ne-am intalnit azi 4 fosti colegi de liceu, actuali colegi de facultate si viitori colegi de lucru (pachet complet..). Am ajuns in piata unirii si ne-am gandit ca e o idee buna sa punem si noi mana pe niste piese de sah.

Am ajuns langa tabla si am inceput sa le numaram. Doamne ajuta erau toate

Am inceput sa ne jucam, si echipa mea a luat bataie (am jucat doi contra unu.)

Lumea nu s-a bagat prea mult in seama. Doi comunitari au stat dupa un colt si se uitau la noi (dupa ce i-a spus unuia din baieti sa nu mai stea cu fundul pe tura…), cativa oameni s-au oprit sa ne faca poze, cativa s-au oprit asa.. 5 minute sa se uite si un biciclist a stat cu noi pe parcursul unei partide intregi.

E ciudat sa joci sah si sa se uite lumea asa la tine, dar e ok..

“Fred would love what we’re doing and had he still been around, would want to be involved” - Roger Taylor (tobosarul trupei Queen)

Freddie Mercury s-a stins din viata in noiembrie 1991. Asta insa nu i-a impiedicat pe membrii trupei Queen sa caute un alt vocalist. Intre timp oricum au mai scos un album, Made in Heaven, in 1995, cu vocea lui Freddie inregistrata de demult.

In 2004 a intrat in joc Paul Rodgers. S-a aliat cu Brian May si Roger Taylor si au cantat. Au concertat si i-au vazut milioane de fani. Le-a placut si asa ca s-au hotarat sa scoata un album impreuna, in calitate de trupa Queen..

Nu pot sa spun ca suna rau, dar parca nu mai e la fel.. Nu seamana deloc vocea lui Mercury cu a lui Rodgers dar nu e nici sinistru E ok…

La Lala puteti aculta prima melodie proaspat scoasa de cateva luni Iar aici alta melodie cantata in formula noua: Queen + Paul Rodgers.

Am fost azi cu Ramona pana prin centru, cu treburi de-ale ei. Deobicei asa se intampla, “am treaba, hai cu mine” sau “am de vaccinat cainele, hai cu mine”

A venit sa ma ia de la sora-mea, ca un sofer de taxi (deh, masina cu nuanta de taxi ). Ne ducem in centru, rezolvam treburile si hotaram sa bem si un suc. Intre timp Lala a fost draguta sa imi dea doua bipuri ca sa o sun cu putinul meu credit sa ne intalnim si noi in acelasi scop.

Dinspre catedrala, unde n-am intalnit cu Laura, ne-am oprit la Violeta ca era cel mai aproape loc de baut suc. Sincer va spun ca nu recomand. Ne-am asezat la terasa iar primul lucru pe care il observa ramona a fost scrumiera pe care a dat-o frumos la o parte. A luat-o Lala in primire si s-au gandit ele ca ar fi fost normal ca fiind afara, unde bate vantul, in scrumiera sa fie prezent un servetel ud.. dar na.

Dupa 10 minute de stat aiurea, vine o tanti sa ne intrebe ce dorim sa comandam. Am comandat .. meniul, ca doar nu-l stim pe de rost. Am mai stat cred ca un sfert de ora ca sa ne aduca meniul ala (treaba pe care o faci intr-un minut, fir-ar). In fine.. ne aduce meniul si pleaca. Noi ne-am hotarat ce vrem sa bem si intre timp am gasit si o utilitate meniului: l-am pus pe post de paravan in fata scrumierei ca sa nu zboare scrumul in fetele noastre (nu ca mi-ar fi scarba dupa sora-mea, dar e totusi scrum ).

Ne uitam dupa tanti luung si bine.. ea spala mesele pe unde apuca si facea alte treburi in afara de sa vina sa ne intrebe pentru ce naiba am venit la ei… Asa ca ne-am ridicat frumos si am plecat. Doar nu ne obliga nimeni sa stam dupa fundul angajatei. Si-a pierdut azi 3 clienti si gata.. dar cred ca nici nu mai revenim.

Eu nu sunt pretentioasa, dar sa stau jumatate de ora degeaba.. sa ma scuzati.

Asa ca am mers doua terase mai incolo, unde scrumiera era cu tot cu servetel iar chelnarita a venit imediat, cu meniul in dinti si ne-a adus sucurile destul de repede. (la Segafredo am fost pana la urma).

Cam asa ne-am distrat azi.

Vreau sa spun ca ma distreaza cuvantul asta la nebunie.
Poop in sus si poop in jos, of!

La inceput nu mi-a placut dar mai nou ma prapadesc de ras cand dau de el.

O fi din cauza ca stiu bine engleza, si cuvantul imi aduce aminte de ce e in poza alaturata
Mass-uri peste mass-uri ce includ cuvantul, conversatii ce se incheie cu ‘poop’..

Un simplu “te pup” nu merge ?

P.S. la fel mi se intampla cand aud “winnie the pooh”… incep sa rad!